Miere de albine pastoral

bezm	pornit	cules	culeg	conf botci (pozRPB)	constipatie		crest Reg	crest-selec
orfane	finis	cond cules		creare spatiu	cat cuib	cuib	cercet stup	comport alb
mama	tata	transport		comb furtis	roire (comb)		selectie	comport Reg
doici	de strans	canibalism		corpul gras	cons iarna		curatitoare	calitat matcii
furniz	pastrat	control ouat		control matci	contr colon	control stupina	capcane roi	consangvin

Apa de trandafiri apicultorului

Pentru ca activitatea apicola sa dea roadele scontate este nevoie ca apicultorul sa fie si un bun manager. Iata pe scurt principalele indatoriri ale fiecarui apicultor, repartizate pe lunile calendaristice:

Ianuarie

Albinele se afla in odihna de iarna. Apicultorul trebuie sa le asigure o liniste desavarsita (fara zgomote si trepidatii, ciocanituri in stupi etc.). Controalele care se pot face in stupina se refera la verificarea urdinisurilor sa nu fie blocate, la inlaturarea eventualelor deranjamente provocate de pasari (in special pitigoi). Este indicat a se monta hranitoare pentru aceste pasari care altfel vor cauta sa se hraneasca cu albinele moarte de la urdinis sau iesite afara deranjate de ciocanituri. In aceasta luna este indicat a se continua perfectionarea teoretica prin participarea la cursuri, conferinte, cumpararea de reviste, accesarea bibliotecilor si a Internetului pe teme apicole etc. In aceasta luna se definitiveaza planificarea activitatii stupinei pentru noul an apicol care a inceput in august-septembrie.

sus

Februarie

In colonii reincepe activitatea de crestere a puietului. In zilele cu temperaturi in jur de 120C s-ar putea conta pe un inceput de zbor de curatire, la stupii cu funduri detasabile putandu-se interveni pentru scoaterea cartoanelor asezate pe fundul lor etc. In stupina se curata zapada de pe vatra stupinei, se pun paie, rumegus etc. pentru ca albinele ce ies la zbor sa nu ramana inghetate pe zapada. Se pregatesc turtele cu miere sau cu serbet pentru sezonul care urmeaza. Periodic se controleaza urdinisurile si scandurile de zbor care vor fi curatate de albinele moarte (caci acestea atrag pasarile, care, prin ciocanituri repetate deranjeaza linistea albinelor din ghem). Se continua aprovizionarea pasarilor cu hrana langa stupina. Se continua pregatirea teoretica si repararea uneltelor apicole (rame, insarmari etc.).Pentru a preveni pierderile de albine iesite la zborul de curatire zapada de pe vatra stupinei va fi adunata si pusa la radacinile pomilor sau transportata in alta parte. Urdinisurile superioare se inchid definitiv. Pe timpul zborurilor de curatire urdinisurile de jos se tin larg deschise iar apoi se micsoreaza la 2-3 cm. Stupii trebuie feriti de curent si de umiditate. In stupina se instaleaza un adapator cu apa calda. Cartoanele de control puse in noiembrie pe fundul stupilor vor fi retrase. Daca stupii sunt prevazuti cu funduri mobile acestea vor fi intoarse. Cu aceasta ocazie se vor face observatiile de rigoare despre felul iernarii, notand cantitatea de albina gasita moarta, masurata cu un pahar mare ce contine 70 g albina.

La stupii cu fundul fix curatirea se face mai tarziu, o data cu revizia de fond. Reziduurile de pe fund si albinele moarte se ard.Incepand cu luna februarie consumul de hrana este din ce in ce mai mare, fapt pentru care coloniile cu lipsuri vor fi ajutate cu faguri cu miere (preincalziti) de la rezerva sau cu turte cu miere cristalizata pusa direct deasupra cuibului. Lipsa pasturii nelinisteste mult albinele, foamea de pastura generand o crestere mai mica de puiet si o longevitate micsorata a noii generatii, albinele doici epuizandu-si proteinele organice acumulate in corpul gras. Daca dispunem de faguri cu pastura acestia vor fi introdusi langa ghem, dupa ce vor fi stropiti cu 100 g sirop cald. In lipsa se poate da polen sau inlocuitori (praf de lapte) sub forma de turte. Polenul pulverizat poate fi dat pe deasupra podisorului cu sita, deasupra unui cartonas de 10 x 10 cm asezat deasupra ramelor. Polenul trece prin sita si cade pe cartonas, albinele luandu-l si folosindu-l la cresterea puietului.Pentru a avea sanse mari de valorificare a culesului de la salcam stimularea timpurie trebuie inceputa de la sfarsitul acestei luni, sau cel tarziu in prima decada a lunii martie. Prin inlocuirea contingentelor vechi de albine, in care iarna s-au putut raspandi o serie de boli, micoze si paraziti, se produce spontan o insanatosire si o inviorare generala a coloniilor. Dar, pana la schimbarea albinei batrane, va apare o perioada de criza in viata coloniilor de albine. Acumularea de albine pentru formarea marii rezerve de culegatoare pentru marele cules din luna mai va avea loc abia in lunile martie, aprilie si mai.

Pentru ca hranirea de stimulare sa dea rezultate sunt necesare 55-60 zile de stimulare inainte de aparitia culesului principal. Stimularea trebuie oprita in functie de planul de cules, cu 30 de zile inainte de aparitia ultimului cules principal, altfel, populatia numeroasa va consuma din rezerve si chiar va roi. In mod obisnuit, pentru a creste puietul dintr-un fagure de cuib, albinele consuma un fagure de miere si pastura. De aceea, apicultorii care nu au un cules insemnat pana la salcam, care infloreste in jurul datei de 15 mai, nu vor incepe hranirea de stimulare decat in jurul datei de 15-20 martie si o vor opri in jurul datei de 15 aprilie. In situatia in care apicultorul practica stuparitul pastoral hranirea de stimulare va continua pana in preajma plecarii.

sus

Martie

In natura incepe dezvoltarea anumitor plante (salcia, brusturul, brandusa, rachita etc.). La albine incepe dezvoltarea coloniei ca unitate biologica. Dupa zborul de curatire se consuma mai multa hrana din rezervele stupului (inclusiv din corpul gras). Se supravegheaza atent zborul de curatire si in caz de forta majora se unifica coloniile slabe. Se aplica serbet sau pungi cu miere la coloniile fara hrana suficienta, notandu-se orice interventie in fisa fiecarei familii. Daca timpul este favorabil se poate trece la revizia de fond.

sus

Aprilie

In aceasta luna infloresc artarul, aninul, plopul, ulmul, ciresul, salciile, pomii fructiferi etc., coloniile continuandu-si dezvoltarea pe seama unor provizii si culesuri pe masura. Se pot descapaci faguri cu miere dupa diafragma, administra portii mici de sirop sau turte cu miere.

Apicultorul trebuie sa urmareasca urmatoarele aspecte:

daca albinele efectueaza un zbor normal;
la un control scurt sa observe daca coloniile nu sunt cumva orfane (revizia sumara);
la revizia de fond, coloniile gasite orfane sau foarte slabe sa fie unificate;
toate coloniile sa fie stimulate in vederea cresterii unei cantitati cat mai mari de puiet;
se incepe largirea cuiburilor;
se face tratarea medicamentoasa contra varrozei;
se trateaza prin fumigatii cu sulf rezerva de faguri avand grija ca vasul cu sulf sa stea deasupra fagurilor, intrucat vaporii de sulf sunt mai grei decat aerul si se lasa in jos;
pe suprafetele disponibile se va imbunatati vegetatia poleno-melifera prin plantarea unor plante ca rostopasca, facelia, pomi fructiferi sau salcii decorative;.

sus

Mai

Este perioada de inflorire a salcamului alb, a trifoiului si paltinului de munte. Dezvoltarea coloniei este favorizata de primele culesuri masive care determina imputernicirea lor prin cresterea puietului si aparitia albinelor tinere, albinele manifestand o tendinta de ocupare tot mai accentuata a spatiului stupului. Daca nu au la timp spatiul necesar albinele intra in frigurile roitului. De aceea trebuie avuta in vedere largirea cuibului la timp cu faguri sau corpuri noi. Se va continua dezinfectarea fagurilor de la rezerva. Se organizeaza pastoralul avand grija sa facem din timp recunoasterea locurilor de amplasare a stupilor la salcam I si II etc.

sus

Iunie

Obtinerea matcilor de mare productivitate necesita o munca de selectie, rezultatele acestei munci fiind cu totul deosebite. Din punct de vedere al surselor nectaro-polenifere este considerata cea mai bogata luna (continua sa fie in floare castanul, otetarul, salcamul artarul, arinul, alunul, crusinul), infloreste teiul, zmeurul, sparceta, mustarul, mazarichea, trifoiul hibrid, facelia, floarea soarelui etc. Coloniile pregatite inca din luna mai de catre apicultor ajung la dezvoltarea maxima, dand mult de lucru prin aparitia tendintelor de roire sau preocuparilor legate de inmultire. Se organizeaza deplasarile la pastoral.

sus

Iulie

Sunt posibile in continuare infloriri la tei, floarea soarelui, mur, salcam japonez, trifoi, sulfina alba etc. In aceasta luna se va acorda o importanta marita urmatoarelor aspecte:

studierii posibilitatii deplasarii la culesuri tarzii sau administrarii de hraniri cu biostimulatori;
terminarea lucrarilor de inlocuire a matcilor; dezvoltarea roiurilor si nucleelor; desfiintarea coloniilor slabe si bezmetice;
stabilirea si aranjarea locului de iernare; tratarea cu pucioasa a rezervei de faguri.

sus

August

Sursele nectaro-polenifere sunt tot mai reduse ele mai dainuind doar in unele zone geografice cum sunt cele din Delta sau in culturi (facelia, trifoi, mustarul alb, iedera, dalia, floarea soarelui furajera in a doua semanatura). Aceasta luna este punctul de pornire pentru viitorul an apicol. Semnalul este dat de albine care incep sa-si alunge trantorii, pregatindu-se de iernare. Albinele care eclozioneaza in a doua jumatate a lunii august si in luna septembrie vor forma populatia de iernare. Cuibul va fi treptat redus, coloniile slabe vor fi unificate, se vor incepe hranirile de completare si de stimulare (inlocuind in prealabil mierea de mana).

sus

Septembrie

La organizarea cuibului pentru iernare se va avea in vedere includerea in cuib a fagurilor cu miere capacita si a celor cu polen si pastura astfel incat la sfarsitul lunii, acestea sa-si poata forma la randul lor rezerva de grasimi si proteine. Se curata hranitoarele, se dezinfecteaza utilajele, se revizuiesc si sorteaza fagurii de la rezerva prin indepartarea celor uzati si negri. Se face inca un tratament cu pucioasa. Se vor lua masuri contra furtisagului si a viespilor prin asezarea capcanelor (sticle cu coji de mere sau alte fructe asezate in preajma).

sus

Ceaiurile stimulative

Sub forma de infuzie sau decoct, nu numai ca stimuleaza dar au si proprietati medicamentoase putand fi date albinelor in hrana stimulenta (ceaiul de cuisoare) sau medicamentoasa (ceaiul de macris). Preparate separat si strecurate ele sunt adaugate in sirop, impreuna cu o cantitate de miere (1 lingura la litru sirop), totdeauna calde, proaspete si in mici cantitati. A se avea grija sa nu folosim soiurile cu floare galbena sau roz de floarea soricelului (nerecomandate pentru albine), ci numai florile albe. Unele sucuri de legume contin fitoncide care distrug multi microbi nocivi si prelungesc viata albinelor: 25 g suc de ceapa la litru sirop prelungeste viata albinelor chiar daca siropul se da fara intreruperi; cu aceeasi cantitate de suc de usturoi se poate prelungi viata, dar daca se da fara intrerupere durata de viata scade. Sucul de morcov se da 100 g la 10 litri dar cu intreruperi.

Atentie!

Ceaiurile nu trebuie sa fie foarte concentrate pentru a nu indeparta albinele. Exemplu: pelinul in exces face siropul foarte amar.

sus

Ceapa

Ca si usturoiul, ceapa contine fitoncide si este indicata a fi folosita in combinatie cu ceaiuri, vitamine si alte sucuri de legume, la alcatuirea siropurilor de stimulare sau medicamentoase, prelungind viata albinelor. Siropul cu suc de ceapa (25 ml la litru) se administreaza fara restrictie, cu conditia ca hrana ingerata sa nu fie depozitata in faguri, compromitand mierea recoltata.

sus

Centrifuga

Extractorul se recomanda a fi confectionat din inox. Exista 2 tipuri: tangential si radial. Cel mai folosit este cel tangential (mai putin voluminos) neajunsul lui constand in etapizarea extractiei pentru a evita distrugerea fagurilor. In cazul stupinelor mari se recomada folosirea extractorului tangential.

sus

Citate celebre

Einstein

Daca albinele ar disparea de pe suprafata globului omul nu ar mai avea de trait decat aproximativ 4 ani; mai multe albine, mai multa polenizare, mai multa iarba, mai multe animale, mai multi oameni (Traducere libera).

Sfantul Antim din Chios

"Dumnezeu nu-i separa pe cei drepti de pacatosi si nici nu-i compara pe cei rai cu cei buni. Albina daca gaseste un pic de zahar pe o scrumiera, nu importa cat de murdara este aceasta, va lua zaharul pentru a face din el miere. Dumnezeu nu se uita daca omul este in pacat sau in virtute, nici daca este bun sau rau. El cauta doar momentul in care sa Se apropie pentru a-i veni in ajutor."

sus

Cloroformul

Este folosit pentru anestezierea albinelor (aproximativ 15 picaturi pe o sugativa introdusa pe urdinis, sub rame, dupa care se astupa urdinisul timp de 2-3 minute), in vederea recuperarii familiilor bezmetice.

sus

Colectari

Colectarea si conditionarea polenului

Polenul este un aliment proteic cu proprietati exceptionale.

Colectoarele se instaleaza atunci cand in natura exista polen destul de mult, la acele familii care au mai mult de 4 rame ocupate cu puiet, deoarece, cu cat este mai mare suprafata acoperita cu puiet, cu atat este mai mare si cantitatea de polen ce se aduce zilnic in stup. Se vor aseza in pozitie activa seara (fiind lasate cel putin 7-8 zile), dupa incetarea zborului pentru ca albinele sa recunoasca noua situatie atunci cand se vor reintoarce. Fiecare colector trebuie protejat de ploaie si de razele soarelui cu o copertina improvizata iar polenul trebuie ridicat zilnic, in special din cele lasate la urdinis unde, din cauza aerului cald, care este evacuat din stup, se produce un condens puternic datorat aerului rece din atmosfera, fapt ce-i mareste mult umiditatea. Polenul recoltat trebuie uscat cat mai repede, deoarece daca este tinut mai mult, in contact cu aerul poate primi o serie de microorganisme care il fac de nefolosit. Uscarea se face prin folosirea utilajelor anume construite in acest scop si in care se realizeaza temperatura de maximum 45 grade C. Polenul este bine uscat atunci cand daca il turnam dintr-o mana in cealalta se aude un sunet metalic asemanator celui care se aude la vanturarea fasolei sau a cerealelor uscate. Dupa conditionare, polenul se depoziteaza in bidoane sau borcane inchise ermetic, in prezenta bioxidului de carbon sau a tetraclorurii de carbon. Pentru 1 kg de polen in vederea conservarii contra moliei polenului sunt necesare continutul a doua capsule de autosifon sau 20 picaturi de tetraclorura de carbon, dupa introducerea conservantului vasul legandu-se la gura. Un alt mod de conservare consta in punerea polenului in saci de masa plastica sau in recipiente perfect inchise ce pot fi pastrate in locuri racoroase unde temperatura nu depaseste 8 oC, in beciuri sau in frigidere, sacii trebuind sa fie perfect etansi. Polenul destinat hranirilor timpurii poate fi conservat in amestec cu zahar pudra (1 parte zahar pudra si 2 parti polen), pastrat la temperatura camerei. Polenul proaspat poate fi pastrat prin omogenizare in miere (1 kg polen proaspat, dupa alegerea tuturor impuritatilor, este omogenizat intr-un vas cu 0,4 kg miere de salcam. Pasta obtinuta se pune in borcane care se leaga la gura cu celofan si se pastreaza in frigider, in compartimentul de sub congelator.

Colectare polen

sus

Curatirea rapida a polenului

Curatirea polenului recoltat de albine se poate face bine si repede cu ajutorul unui ventilator electric de birou, care se aseaza in interiorul unui tunel prismatic, confectionat din carton sau PFL, in vederea dirijarii aerului suflat. Pe partea opusa a tunelului, deasupra unei tavite, in curentul de aer, lasam sa curga cate putin polen. Corpurile straine usoare ca: aripile, piciorusele albinelor, scamele etc. sunt antrenate de aer si cad pe o coala de hartie asternuta langa tava. Albinele moarte si alte corpuri mai grele cad pe polenul din tava dar ele sunt usor vizibile si pot fi culese si indepartate cu usurinta. Pentru uscarea polenului este folosita o rama de lemn de dimensiunile 50 x 40 cm din scanduri de brad groase de 2 cm cu latimea de 1 cm. La colturi rama e prevazuta cu picioruse de lemn inalte de 5 cm avand fixata pe colturi o panza de tifon bine intinsa, prin lipire cu aracet. Seara, dupa strangerea polenului din sertarase, asezam polenul in cadrul ramei, pe panza de tifon, intr-un strat nu mai gros de 1 cm. Peste fata de sus a ramei asternem o alta panza de tifon, intinsa bine, asa incat spatiul de 1 cm de la suprafata stratului de polen pana la marginea de sus a ramei sa ramana liber. Incarcate cu polenul zilei, ramele sunt adapostite in timpul noptii in cabana stupinei. A doua zi, daca vremea e frumoasa, se scot ramele afara din cabana si sunt asezate pe capacele stupilor, ancorate cu sfoara, ca sa nu fie luate de vant. In trei zile uscarea este completa. Daca ploua ramele trebuie lasate in cabana. Daca nu ploua dar cerul e acoperit, expunem ramele afara, la aer, cu multa grija. Panza de tifon are firul scamosat si nu lasa soarele sa patrunda la polen. Daca nu se sfarma usor, este semnul ca polenul e destul de uscat. A doua proba consta in aruncarea intr-un borcan de sticla a boabelor de polen. Daca la izbirea de peretii de sticla se aude un zgomot sec pe care il fac si boabele de grau in aceiasi situatie, ne putem convinge definitiv ca polenul este suficient de uscat.

Colectare polen

sus

Uscarea polenului cu ajutorul energiei solare

Folosind sipci de 20 x 10 mm se confectioneaza niste dreptunghiuri de 400 x 500 mm, carora le aplicam o plasa din material plastic, obtinand astfel niste tavi carora le aplicam apoi, la fiecare, cate 4 picioare din sipca de 20 x 10 x 50 mm fixate in cele patru colturi. Polenul este intins in aceste tavi in strat de cca 10 mm care, in greutate, reprezinta circa 1 kg. Stratul de polen este acoperit cu o bucata de hartie pergament, dupa care tava este invelita in tifon si asezata pe acoperisul de tabla al unui stup.

Colectare polen

sus

Conservarea polenului

Dupa uscare, polenul se curata de impuritati si de praful de polen. Separarea prafului de polen se face cu ajutorul unei site dese. Praful de polen va fi utilizat in hranirea coloniilor iar grauncioarele uscate si curatate vor fi pastrate in locuri uscate, in borcane ermetic inchise, tratate cu bioxid de carbon, spre a ucide daunatorii care s-ar fi putut strecura in masa lui. Polenul curatat, impartit in doua categorii: de primavara si de vara, il punem la pastrare in borcane mari, de 20 de litri iar bioxidul de carbon il procuram din capsulele de autosifon care se vand la sifonarii. Pentru difuzarea lui in masa de polen, ne servim de armatura metalica - prelungita cu teava de sticla a unui autosifon. Introducem teava de sticla in borcan, in masa de polen, ramanand afara armatura metalica. In lacasul cunoscut insurubam si descarcam succesiv cateva capsule de bioxid de carbon. Controlam apoi cu un chibrit aprins (introdus in interiorul borcanului la gura lui), daca nivelul bioxidului de carbon a ajuns la gura borcanului. Daca chibritul se stinge, inseamna ca in borcan este destul bioxid de carbon, daca nu completam. Bioxidul de carbon e un gaz mai greu decat aerul. Scapat din capsula cu forta el cade pana la fundul borcanului.

Colectare polen

sus

Coliviile

Coliviile sunt mici dispozitive de diferite tipuri folosite pentru protectia matcilor sau a botcilor atunci cand acestea sunt introduse in alte colonii. De fiecare data cand sunt folosite acestea se oparesc cu apa fiarta si sunt lasate sa se usuce in vederea indepartarii mirosului matcii precedente si dezinfectarii. Daca nu vom proceda asa, matca introdusa in cusca, simtind mirosul unei rivale, incepe sa se agite in colivie, fapt ce va contribui la ingreunarea primirii ei de catre albinele stupului. Coliviile trebuie sa fie prevazute cu pasta de miere, zahar pudra si polen iar ochiurile sitei sa fie de 2-2,5 mm marime pentru ca schimburile dintre albine si matca sa se faca in cele mai bune conditii. Asezarea coliviei se face intre 2 faguri cu puiet necapacit, caci acolo sunt cele mai multe albine tinere, avand grija ca in colivie sa nu fie nici o albina insotitoare. Daca stupul este atacat de hoate trebuie mai intai sa inlaturam cauzele furtisagului si numai dupa ce totul a intrat in normal poate fi eliberata matca din colivie. Intotdeauna, dupa ce s-a introdus o matca sa se puna la urdinis un vestibul de control.

colivia automata

sus

Colivia automata

Este prevazuta cu 2 canale de dimensiuni diferite ce se umplu cu serbet (vezi catalog apicol 1976 la pozitia 1412). Primul canal va fi eliberat in 24 ore, albina gazda putand intra in cusca, luand contact cu matca. Dupa alte 12 ore va fi eliberat si cel de-al doilea canal prin care matca, familiarizata intre timp cu albinele, va iesi din colivie si isi va incepe activitatea.

coliviile

sus

Colivia tip Miller

Este una din cele mai folosite fiind confectionata din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm cu ajutorul unui calapod de lemn. Unul din capete este inchis complet iar la partea opusa se gaseste orificiul de introducere a matcii, pe unde aceasta poate fi eliberata de catre albine. Acest orificiu se acopera cu un dop de lemn care, dupa 24-48 de ore, este inlocuit de apicultor cu un dop din fagure artificial, perforat, pentru a putea fi ros mai usor de catre albine. Colivia este introdusa intotdeauna, in pozitie oblica, cu varful in jos in mijlocul cuibului, in prezenta puietului si pe portiuni de fagure cu hrana avand grija sa nu naclaim matca.

coliviile

sus

Colivia Titov

Se lucreaza cu ea dupa aceleasi principii. Poate fi procurata de la magazinele apicole (vezi Catalog apicol, reper 1411).

coliviile

sus

Colivia tip capac

Cu ajutorul acestei colivii (vezi Catalog apicol reper 1417) se realizeaza acceptari sigure in orice perioada a anului. Familia de albine careia trebuie sa i se introduca noua matca se orfanizeaza un timp mai indelungat, perioada in care se vor distruge toate botcile aparute. Se aplica colivia cu matca pe o zona de fagure din mijlocul cuibului, care cuprinde o mica suprafata cu miere si puiet in eclozionare. Colivia tip capac cu plasa de sita este de forma patrata (cu laturile de aproximativ 130 mm), sau rotunda, fiind prevazuta la baza cu o rama de tabla zincata inalta de 18 mm, avand zimti pe marginea de jos, care se infig in fagure, prinzand sub ea matca. Pentru a se evita prinderea matcii in zimtii ramei, intr-un colt al capacului, se decupeaza un orificiu oval (de 15 x 25 mm) peste care gliseaza un oblonas din tabla (pe unde introducem matca). Sita coliviei capac are ochiuri de 2,5 x 2,5 mm si este prinsa de rama de baza cu o alta rama din tabla cositorita (sau nituita).