T
talpa
gastii, tava de descapacit,
tehnologie apicola,
temperatura cuibului,
termene lucari transvazare,
tetraclorura de
carbon, topitoare
solare, toxicoza, transportul
botcilor, transvazarea
simplificata, transvazarea
dubla, tratamente,
trantorul, trantorita,
trifoiul,
tubii malpighieni,
tubul acustic, tubul
de sticla |
sus
Talpa gastei
Numita si cione, coada
leului, creasta cocosului, iarba flocoasa, somnisor, talpa
gastei este o planta perena din familia Labiatae, avand
flori roz asezate in coronite foarte numeroase de-a lungul
ramurilor. Dintr-o singura samanta se formeaza pana in toamna
o tufa care in primul an atinge 35 cm. Infloreste din iunie
pana in august dand 200 kg miere la ha. Secretia cea mai
mare de nectar are loc dimineata si seara. Mierea obtinuta
de la aceasta planta este limpede, de culoare deschisa,
cu gust usor amarui.
sus
Tava de descapacit
Tava este confectionata
din tabla cositorita, de 0,5 mm grosime, avand marginile
intarite cu sarma zincata. In peretii oblici ai acestei
tavi sunt montate doua stinghii paralele, prevazute in partea
superioara cu doua crestaturi.
sus
Tehnica apicola
Felul in care apicultorul
se comporta cu albinele si cum le manuieste
formeaza baza tehnicii apicole, tehnica care se invata atat
prin teorie cat si prin practica. Cunostintele teoretice
vor inlesni stuparului aplicarea justa a tehnicii la timpul
oportun si numai in masura nevoilor.
La control apicultorul
trebuie sa tina cont de evidenta si programarea lucrarilor,
sa aplice o tehnica simpla, evitand controalele inutile
si aplicand numai masurile cele mai practice, care ii usureaza
munca si nelinisteste cel mai putin colonia. Executarea
lucrarilor se va face diferit, in functie de tipul de stup
cercetat, inainte de a deschide stupul urmarind putin activitatea
coloniei la urdinis. Urdinisul va ramane totdeauna liber,
pentru ca albinele sa-si continue nestingherite activitatea,
iar primele rame ce vor fi cercetate vor fi cele din partea
opusa cuibului. La deschiderea stupului se dau cateva fumuri
de-a lungul intervalelor dintre rame, ca o adiere, evitandu-se
folosirea fumului adanc intre faguri, pentru a nu nelinisti
albinele. El se da astfel numai atunci cand se doreste parasirea
fagurilor din corpul de sus in cel de jos. Exista situatii
cand este interzisa folosirea fumului, cum este de pilda
la cautarea matcii; altfel ea se sperie si se ascunde cu
capul intr-o celula sau paraseste fagurii, putand fi gasita
cu mare greutate si dupa o cercetare foarte indelungata.
Un apicultor profesionist rareori foloseste fumul, dar are
intotdeauna afumatorul aprins pentru situatiile de urgenta.
Lucrarile apicole au un
decalaj de o luna fata de inceputul anotimpurilor. Cele
de toamna incep in august, iernarea incepe cu luna noiembrie,
primavara incepe in februarie, iar vara incepe in luna mai.
Fiecare luna impune anumite lucrari care pot fi cunoscute
accesand litera lunii respective.
Stupinele mari trebuie
sa faca neaparat stuparit pastoral, iar cele stationare
trebuie sa aiba asigurata o buna baza melifera.
sus
Tehnici
de inlocuire
a matcilor
Pentru a obtine maximum de randament,
matcile trebuie:
-
sa provina din familii
recordiste si neroitoare,
-
sa le oferim sansa
de a fi crescute in familii puternice si sanatoase,
bine hranite si bine populate,
-
sa le oferim sansa
de a avea:
spatiu suficient pentru dezvoltare si
conditii optime de cules.
Uneori, matcile necorespunzatoare
sunt inlocuite de catre albine dar, de cele mai multe ori
este nevoie, totusi, de interventia apicultorului. Inlocuirea
matcilor necorespunzatoare este recomandat a se face cu
matci imperecheate. Unii apicultori folosesc si matci neimperecheate
sau botci gata de eclozionare. Matcile neimperecheate sunt
acceptate mai greu.
Metodele de inlocuire
sunt foarte numeroase, principala impartire fiind cea a
metodelor directe si indirecte. O metoda universal valabila
de inlocuire a matcilor - in orice conditii - nu exista,
desi se cunosc si se folosesc numeroase metode mai simple
sau mai complicate, fiecare dand rezultate bune numai in
anumite conditii.
sus
a.
Metode directe
Introducerea
botcilor
Botcile sunt introduse
pe o rama din mijloc, de preferat cu 48 de ore inaintea
eclozionarii. Atunci reusita este de aproape 100%. Pentru
protejarea botcilor este bine sa confectionam din plasa
de sarma un invelis in jurul botcilor, ramanand deschisa
doar partea de jos a botcilor (capacelul pe unde va ecloziona
viitoarea matca). Marele neajuns al acestei tehnologii este
faptul ca familia ramane fara puiet circa 20 de zile, si
in plus exista riscul ca familia sa ramana fara matca.
Acceptarea botcilor gata
de eclozionare reuseste aproape intotdeauna pe durata culesurilor
de productie. Pentru a evita consangvinitatea sa cautam
botci pentru grefat de la colegii seriosi.
Varianta
botcilor libere
Metoda consta in introducerea
unei botci in locul matcii necorespunzatoare dupa ce in
prealabil familia a fost orfanizata pe cca 5-6 zile rupandu-i
toate botcile formate. Este o metoda care da rezultate pozitive
chiar in perioadele in care acceptarea este mai greoaie.
sus
Operatia trebuie facuta
in plin cules, botca fiind altoita in corpul al
doilea, matca tanara dupa fecundare ucigand-o pe cea
tanara. La stupul multietajat sau vertical pe 2 corpuri
se poate ridica in corpul de sus 2 faguri cu puiet necapacit
cu albina acoperitoare, dupa care corpul de sus se izoleaza
cu gratie Hannemann de cel de jos, altoind o botca si deschizand
un al doilea urdinis. Dupa imperecherea matcii cele 2 corpuri
se unesc. La orizontal gratia separatoare este asezata vertical,
stupul fiind compartimentat in 2 compartimente, care se
unifica dupa inceperea pontei tinerei matci.
sus
Varianta
Reid
Apicultorul Reid din Noua
Zeelanda recomanda inlocuirea matcilor batrane prin metoda
botcilor mature protejate cu o bucata de furtun din plastic,
fara a fi nevoie de nici o incercare de a gasi matca veche.
Inainte de introducerea botcilor toate familiile au primit
cate 9 litri de sirop.
sus
Varianta cu
capacel de protectie
Botca se altoieste cu
atentie sa nu fie strivita, pe marginea unui fagure cu puiet,
la circa 12 ore dupa ridicarea matcii necorespunzatoare.
La altoirea botcii capacite se strica inceputurile de botci
crescute de familia orfanizata, inlaturandu-se si larvele
din ele. Dupa altoirea botcii se aplica peste ea un capacel
de protectie pentru 48 de ore. In zilele urmatoare se verifica
eclozionarea si imperecherea.
sus
Varianta folosirii
custii tip degetar
Cusca se suspenda vertical
cu capatul de ceara in sus (gaurita cu un cui subtire),
in zona centrala a spatiului ocupat cu puiet, ca si botcile.
Fagurele vecin, cu rezerva de hrana, se mentine distantat
spre a nu se strivi puietul, lasand posibilitatea adunarii
mai multor albine langa botca sau matca, in scopul incalzirii
botcii, respectiv hranirii si eliberarii matcii.
sus
In perioada marelui cules
matcile imperecheate (care au stat in prealabil intr-un
nucleu unde s-au obisnuit cu ponta fara sa se agite pe faguri)
pot fi acceptate chiar prin eliberarea directa prin urdinis
sau pe deasupra ramelor.
Noaptea este perioada
cea mai favorabila pentru acceptare intrucat albinele sunt
mai putin vigilente, esentialul fiind ca lipsa matcii sa
nu fie mai mare de cateva minute, iar mirosul coloniei sa
fie unificat cu cel al noii matci (cu 24 de ore inainte)
prin punerea unui tampon cu vata imbibata intr-un parfum
oarecare.
Desi nu sunt recomandate
ca metode sigure este bine sa fie amintite:
-
metoda prin surprindere;
-
naclairea in miere a
matcii sau scufundarea in faina sau apa si introducerea
directa intre albinele care in prealabil au fost si ele
umectate;
-
prafuirea cu naftalina
si introducerea pe urdinis;
-
anestezierea familiei
cu alcool si introducerea libera a matcii intre albine;
-
naclairea in laptisor
si introducerea pe fagure imediat in locul celei batrane
(doar in timpul culesului mare); etc.
In cazul in care inlocuirea
matcii necorespunzatoare o facem intr-o epoca tarzie, cand noptile
sunt reci (in octombrie), matca batrana o inlaturam seara si
lasam astfel familia pana a doua zi, cand albinele aflate intr-o
astfel de situatie disperata, vor primi matca tanara fara nici
o ezitare, chiar si atunci cand este introdusa pe urdinis. Este
de preferat totusi sa urmarim indeaproape, de fiecare data,
comportarea albinelor.
sus
Metoda prin surprindere
Consta in suprimarea matcii
necorespunzatoare, uniformizarea mirosului albinelor si
a matcii, hranirea din abundenta a familiei, dupa care se
procedeaza la scuturarea intregii familii pe o planseta
in fata urdinisului inchis pentru cateva minute, aruncarea
tinerei matci in masa de albine complet dezorientate si
deschiderea urdinisului, albinele si matca ocupand fagurii
pusi la vechiul loc in aceeasi ordine cu cea ocupata mai
inainte.
sus
Introducerea pe
urdinis sau pe deasupra cuibului
Precautii:
-
familia sa fie pusa
in situatia de a primi matca,
-
matcii sa i se dea mirosul
specific familiei si posibilitatea de a fi calma, fara miscari
dezordonate la intrarea in stup (matca fiind lasata sa flamanzeasca
1-2 ore),
-
introducerea se face
cel mai bine pe timpul noptii si pe timpul unui cules, mai
ales in perioadele favorabile.
sus
Inlocuirea directa
a matcii prin naclaire in miere
Matca tanara imperecheata
se aduce in cusca de transport sau pe fagurele din nucleul
in care a fost adapostita, in apropierea familiei ce urmeaza
sa primeasca matca. Se cauta matca ce urmeaza sa fie inlocuita,
se ridica de pe fagure si in acelasi loc se introduce matca
tanara in stare libera, naclaita cu miere (provenita din
stupul primitor). La aplicarea procedeului se foloseste
cat mai putin fum. Verificarea acceptarii se face cu un
vestibul de control sau dupa o saptamana.
sus
Metoda
cu paharul
O alta metoda consta in
orfanizarea familiei, perioada in care se introduce matca
familiei intr-un pahar in care se misca pana oboseste. Introdusa
direct pe fagure, matca nu se va mai misca si va fi primita
cu usurinta de catre albine.
Varianta
cu tubul de sticla
In amurg, dupa inlaturarea
vechii matci, eliberam pe urdinis sau pe acelasi fagure
de unde s-a ridicat matca veche, o matca tanara flamanda
(tinuta in tubul de sticla 15-20 minute si apoi naclaita
cu miere). Stupul nu se deschide 7-10 zile iar la urdinis
se monteaza un vestibul de control.
Dezavantajul acestor metode
este acela ca nu intotdeauna si nu toate familiile au aceeasi
comportare.
sus
Metoda scaldarii
matcii cu apa
Se afunda matca intr-un
pahar cu
apa distilata calduta, retragand-o dupa cateva
secunde si asezand-o pe speteaza superioara a unei rame
de cuib.
Varianta pulverizarii
albinelor si naclairii cu miere a matcii
Dupa ridicarea vechii
matci se pulverizeaza bine toata albina cu apa parfumata
si dulce, cat si matca noua, care, naclaita bine
cu miere, se introduce
pe speteaza superioara a ramei de pe care s-a ridicat matca
veche. Stupul se inchide si se lasa linistit 7-10 zile.
sus
Metoda
poloneza de introducere directa
Se bazeaza pe folosirea
mirosului de melisa asemanator matcilor, la 500 ml sirop
dens de zahar adaugand 10 picaturi de esenta de melisa.
Se pune in hranitor 250 ml si inainte ca albinele sa consume
tot siropul se ia o matca tanara (chiar neimperecheata),
se afunda cateva secunde in siropul ramas in pahar si se
aseaza pe speteaza superioara a ramei din vecinatatea hranitorului,
unde se toarna si restul de sirop. Matca e bine primita,
se imperecheaza si lucreaza in acelasi timp cu matca veche,
care dupa catva timp dispare.
sus
Metoda introducerii
matcii cu nucleul nou format
Daca avem o matca de mare
valoare si nu
vrem sa ne asumam nici un risc, formam un nucleu
cu 2-3 rame cu miere si puiet capacit in eclozionare, fara
albine acoperitoare, introducem matca, inchidem nucleul
si urdinisul nucleului pe care-l asezam deasupra unui podisor
separator cu sita asezat deasupra cuibului sau il ducem
intr-o camera incalzita unde va sta 2 zile pana la eclozionarea
albinelor.
Metoda se foloseste mai
ales in introducerea matcilor toamna, cand albinele primesc
foarte greu matci noi.
sus
Introducerea
matcii impreuna cu nucleul din care provine
Intre nucleu si stupul
care va primi matca se va pune o foaie de hartie perforata
in cateva locuri cu un cui, dupa ce, in prealabil am omorat
matca deficitara. Metoda poate avea mai multe variante.
sus
Metoda
prin anestezierea albinelor
Pentru anesteziere
putem folosi bile de 1-1,5 cm3 de azotat de amoniu
(din cel folosit in agricultura ca ingrasamant, pe care
il amestecam cu putina apa), pe care le uscam apoi la soare.
Pregatim apoi jar puternic in afumator si punem pe el 3
bile de azotat de amoniu. Cand a inceput sa apara un fum
alb pompam 8-9 rafale pe urdinis. Atunci cand bazaitul inceteaza
ridicam podisorul. Daca mai auzim un bazait slab mai dam
4-5 fumuri in directia bazaitului. Ştiind ca anestezierea
dureaza numai cateva minute dam drumul matcii imediat dupa
ce se instaleaza linistea deplina, si mai tinem deschis
stupul pentru aerisire, pana observam ca albinele incep
sa se miste, dupa care il inchidem. A doua zi la control,
matca se va plimba linistita pe faguri.
sus
b. Metode indirecte
de inlocuire
cu
regine imperecheate
Matca se da in colivie,
fara nici o albina insotitoare, colivia fiind asezata intre
2 faguri cu puiet necapacit, dupa 24 de ore inlocuind capacul
coliviei cu o foita de fagure artificial sau cu serbet de
zahar.
Cu
ajutorul coliviilor de diferite tipuri
Oricare ar fi tipul de
colivie folosit, se recomanda, chiar in prezenta unui cules
in natura, instalarea unui hranitor cu sirop (care va preocupa
albinele) si orfanizarea completa care consta din: indepartarea
matcii existente si a puietului de orice fel (care se introduce
in alte familii).
Varianta
folosirii capacelului de protectie
Dupa orfanizarea familiei,
matca se introduce sub un capacel
de sita care se fixeaza intr-un fagure din mijlocul
cuibului, zona cuprinzand puiet capacit gata de eclozionare.
Dupa eclozionarea acestuia matca incepe sa oua iar dupa
inceperea pontei capacelul se ridica etc.
sus
Varianta
custii Titov unse cu miere
Introducem matca batrana
in cusca si ungem cusca cu miere. Dupa 24 de ore scoatem
matca si o sacrificam, in locul ei introducand noua matca,
avand grija sa ungem din nou cusca cu miere, pentru ca matca
noua sa aiba timp sa se linisteasca si sa capete miros comun.
Dupa 24 de ore scoatem dopul de vizitare al custii si in
locul lui punem o foita de ceara presata si gaurita pentru
ca albinele sa poata elibera matca mai usor. Dupa 3-4 zile
facem o revizie sumara si vom constata inceperea pontei.
Aceasta metoda poate fi
folosita fara riscuri in orice perioada a anului.
sus
Varianta
clasica
Colivia cu matca se aseaza
pe un fagure cu miere si puiet in mijlocul cuibului, la
2-3 ore dupa orfanizare. Dupa 1-2 zile (in functie de comportarea
albinelor) se deschide orificiul coliviei si se acopera
cu o bucata de fagure artificial perforat din loc in loc.
Inlocuirea reuseste intotdeauna in prezenta unui cules natural
sau artificial inceput cu cateva zile inainte si continuat
cateva zile dupa.
sus
Varianta
Snellgrove de introducere a matcii tinere fara a cauta matca
veche
In cazul in care matca
batrana este greu de gasit se procedeaza in felul urmator:
-
se deschide stupul;
-
se scot 3 faguri cu
puiet de toate varstele,
-
se scutura de albine,
-
se introduc alti faguri;
-
cei 3 faguri cu puiet,
fara albine, sunt asezati intr-alt corp;
-
intre cele doua corpuri
se pune o gratie separatoare de matca si se adauga matca
(cu cusca de protectie);
-
dupa ce fagurii au fost
bine acoperiti cu albina, se inlocuieste gratia cu un podisor
Snellgrove (tip sita) si i se deschide un urdinis;
-
dupa imperecherea matcii,
podisorul este inlocuit cu o foaie de ziar fara a se mai
cauta matca batrana.
sus
Varianta
inlocuirii matcii folosind cusca Titov si transvazarea familiei
intr-un stup nou
Intr-un stup gol, pus
in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua, se pun
toate ramele acestuia cu tot ce se gaseste pe ele, in afara
de matca, aceasta fiind prinsa si omorata. In eventualitatea
existentei botcilor, acestea sunt distruse. Stupul cu rame
va fi acoperit cu o bucata de tifon si tinut descoperit
timp de 1 ora, dupa care se va aduce noua matca in colivia
cu capacel de ceara, care va fi asezata deasupra pe rame,
catre mijlocul cuibului, ce va ramane, in continuare, tot
descoperit. Stupul vechi se ridica de pe vechiul loc si
se duce in alta parte iar pe locul lui se pune stupul nou.
Albinele, simtindu-se orfane, vor elibera matca din colivie,
dupa care totul va reintra in normal. Nu se foloseste fumul.
sus
Varianta
albinelor tinere
In cazul in care facem
roi numai cu albina tanara si rame cu puiet capacit, pastura
si miere, tinem cusca Titov deschisa in nucleu, unsa pe
dinauntru cu miere, pentru ca albinele sa o viziteze si
sa capete mirosul lor. Dupa 24 de ore de la orfanizare,
se scutura de albine, se distrug eventualele botci si se
introduce matca tanara in cusca Titov scuturata. Dupa alte
24 de ore verificam situatia si punem dopul de ceara gaurita.
Dupa 4-5 zile vom gasi matca in plina activitate.
sus
Varianta
schimbarii raportului dintre albinele tinere si cele batrane
In cazul in care familia
careia voim sa-i schimbam matca nu a ajuns in faza de bezmeticire,
cu 2-3 zile inainte de introducerea noii matci, se vor ridica
toti fagurii cu puiet necapacit fara albine si se introduc
intr-o alta familie din care aducem la schimb faguri cu
puiet capacit (ambele familii fiind perfect sanatoase, in
stare a mentine bine acoperiti fagurii primiti). Albina
tanara care va deveni preponderenta cat si prezenta unui
cules natural sau artificial (200-300 ml zilnic), ne vor
asigura o acceptare fara riscuri.
In cazul in care familia
nu e pregatita corespunzator, sau familia este bezmetica
ori are inceputuri de botci de salvare, matca nu va fi primita,
indiferent cat de valoroasa ar fi.
sus
Introducerea
matcilor folosind cusca de transport (Benton)
-
Nu deschideti stupul
6 zile dupa introducerea matcii.
-
Inaintea introducerii
vedeti daca intr-adevar familia de albine este orfana. Familia
nu trebuie lasata fara matca mai mult de 5 zile, pentru
asigurarea primirii fiind suficiente 1-2 zile.
-
Controlati ca toate
botcile care au inceput sa fie crescute sa fie distruse.
-
Asezati cusca sub podisor
deasupra ramelor. Prin orificiul de la capatul custii albinele
vor consuma serbetul si vor elibera matca in 1-2 zile.
-
Daca matca si insotitoarele
ajung slabite sau amortite, eliberati matca imediat printre
albine. Dupa ce o curata si isi revine, puneti-o inapoi
in cusca si introduceti-o cum s-a aratat mai sus.
-
Daca albinele fura
sau sunt furate nu veti reusi sa introduceti matca.
-
Botcile observate in
stupi primavara timpuriu nu trebuie lasate, intrucat de
la eclozionarea lor si pana la aparitia trantorilor viabili
va trece mai mult de o luna de zile. In acest caz se recomanda
unificarea acestor familii cu alte familii cu matca.
sus
Introducerea
matcilor in colivie automata
Apicultorul Ştefanescu
recomanda introducerea matcii in colivie automata, dupa
impartirea prealabila a unui stup puternic in doua compartimente
etanse, colivia asezandu-se deasupra ramelor din compartimentul
in care s-au asezat numai rame cu puiet capacit, langa matca
fiind asezat un servetel impregnat cu alcool de 60 0.
Comportamentul linistit
al albinelor si algoritmul lucrarilor (2-4 botci de calitate
superioara) ne indica o desfasurare normala a procesului
schimbarii linistite a matcii.
sus
Cu
ajutorul botcilor confectionate
Cu ajutorul calapodului
pentru construirea botcilor artificiale, se toarna cateva
botci dupa procedeul cunoscut, dar cu o lungime de 4-5 cm.
Matca pe care doreste sa o introduca in familie sau in nucleu
o pune in aceasta botca lunga, careia ii face in cap un
mic orificiu. Cand matca a ajuns in capatul inchis al botcii,
strange cu doua degete de capatul celalalt, turtindu-l,
astfel ca matca ramane claustrata. Imediat lipeste botca
la locul cuvenit pe un fagure. Matca incearca sa roada botca,
albinele o ajuta si in timp ce ele se ocupa de eliberarea
ei, aceasta capata mirosul familiei. Daca este imperecheata
incepe in aceiasi zi ouatul, daca nu se va imperechea in
zilele urmatoare.
In majoritatea cazurilor,
folosind tehnicile obisnuite de pregatire (orfanizare etc.),
aceasta metoda este incununata de succes.
sus
Introducerea
sub protectie in familiile bezmetice
Varianta 1
Spre seara, acestea se
transporta la 100-200 m departare de stupina si albinele
se scutura de pe faguri. In stupina, pe locul familiei ridicate
se aseaza un alt stup a carui matca se afla in colivie cu
fagure perforat.
Varianta 2
In cazul in care matca
nu este primita, familia bezmetica se scutura ca si in cazul
precedent, in locul ei fiind asezat un corp de stup care
are inauntru un hranitor cu sirop iar sub hranitor o matca
introdusa in colivie. Stupul fiind lipsit de faguri, albinele
cu gusile pline se strang in jurul custii. A doua zi se
deschide stupul si daca albinele stau linistite stranse
in ciorchine sub cusca, se poate inlocui capacul acesteia
cu o fasie de fagure artificial perforata cu un ac. In zilele
urmatoare matca este eliberata de familie si i se organizeaza
un alt cuib.
sus
Temperatura cuibului
Temperatura din cuib este
cuprinsa intre 33-35 grade Celsius (cu o umiditate
relativa de 75-80%) si este asigurata printr-un consum mai
mare sau mai mic de hrana. La 20 grade Celsius
puietul piere in 11 zile, la 25 grade Celsius
dupa 8 zile, la 27 grade Celsius albinele pot
ecloziona dar mor imediat, la 30 grade Celsius
eclozioneaza cu 4 zile intarziere, iar la 40 grade
Celsius puietul piere in totalitate.
sus
Tetraclorura
de carbon
Este folosita la tratarea
polenului pastrat in vase din tabla alba, in bidoane sau
sticle de culoare bruna, inchise ermetic. La fiecare vas,
se introduce pe o farfurie, circa 25-30 g de tetraclorura
de carbon, substanta distrugand chiar si ouale daunatorilor,
fara a alerta sau schimba calitatea polenului. Dupa 24 de
ore, polenul se intinde pe o masa acoperita cu hartie curata,
pentru a se aerisi, apoi se inchide in cutii ermetice de
metal sau pungi de polietilena. In alte tari polenul se
pastreaza la rece, pus in bidoane si frigidere speciale,
unde cu ajutorul zapezii carbonice (liofilizare), se coboara
temperatura pana la – 50 grade Celsius.
sus
Toxicoza
Este o intoxicatie care
apare atunci cand albinele sunt nevoite sa culeaga si sa
aduca in stup nectar cu o proportie redusa de zahar (in
anii secetosi). Intoxicatiile albinelor pot fi avea la origine
cauze naturale sau umane.
sus
Transportul
botcilor
Botcile pot fi transportate
de la varsta de 13 zile (socotind de la ou), timp de 2-3
ore, daca au caldura si sunt tinute in pozitie verticala.
Totusi, este mai bine sa se transporte oua. Pentru transport
se poate folosi o cutie de carton, captusita cu vata, in
care se aseaza botcile in pozitie verticala. Cutia se inchide,
se inveleste cu grija pentru a se pastra caldura, iar familia
care primeste botca este bine sa fie orfanizata cu o zi
mai inainte.
sus
Tratamente
Tratamentele nu se fac niciodata preventiv
(exceptie facand varooza
care in general este prezenta mai in toate stupinele)
ci doar curativ. Inaintea inceperii tratamentului avem
nevoie de o diagnosticare competenta. Intotdeauna sunt
preferate tratamentele in care nu suntem nevoiti sa folosim
antibiotice sau alte medicamente
si substante interzise.
Primavara
Se fac tratamente obligatorii
in urmatoarele situatii:
-
in stupinele unde
a fost diagnosticata clinic sau prin examen de laborator
boala;
-
in stupinele unde
in anul precedent au evoluat:
- loca europeana ,
- americana sau
- ascosferoza;
-
in toate stupinele
pentru varrooza;.
Combaterea infectiilor
supraadaugate provocate de bacterii, spiroplasme, ricketsii,
micete si protozoare conditionat patogene se face cu: oxitetraciclina
in amestec cu Micocidin si suc de ceapa.
In cazul in care in stupina
apare diareea, se iau masurile
ce se impun.
Toamna
In stupinele in care au
evoluat viroze este obligatorie dezinfectia utilajului,
a fagurilor de la rezerva si a vetrei stupinei. Bacteriozele
(loca) se trateaza cu unul din urmatoarele medicamente:
oxitetraciclina, locamicin, eritromicina. In cazul micozelor,
pe langa tratarea cu micocidin igiena si dezinfectiile sunt
obligatorii. Cel mai eficient tratament pentru parazitoze
se face toamna, cu conditia ca, in timpul efectuarii ultimelor
2 tratamente sa nu mai existe puiet capacit in stup. Acest
lucru este extrem de dificil din cauza temperaturii scazute
care nu mai permite efectuarea tratamentelor pe baza de
fumigatii. Protozoozele sunt boli conditionate de intemperii,
hrana necorespunzatoare si mizerie, nosemoza, principala
protozooza raspandita la scara mondiala, tratandu-se cu
Fumidil B, Protofil sau inlocuitori pe baza de sucuri de
legume cu fitoncide.
sus
Trantorul
Trantorul
- dezvoltat direct din ovul, avand numai mama, este haploid
si produce spermatozoizi fara o diviziune reductionala,
in asa fel incat el nu face altceva decat sa multiplice
fidel setul primar de cromozomi primit de la mama. Astfel,
imperecherea unei matci cu un singur trantor este deosebit
de nefasta, in scurt timp familia de albine fiind destinata
disparitiei.
Trantorii se nasc pe cale
partenogenetica, fiind fiii numai ai mamei
lor, zboara in aglomerari (20-300) ce au forme de comete,
cu capul orientat spre matca. Dupa imperechere cad paralizati,
la imperecherea unei matci participand 5-15 trantori, pana
la umplerea spermatecii. Uneori este nevoie de mai multe
zboruri. Atunci cand ne ocupam cu cresterea matcilor este
nevoie sa ne asiguram din timp existenta in stupina a unui
numar suficient de trantori care sa transmita cele mai alese
insusiri la descendenta. In acest scop se are in vedere
cresterea trantorilor in coloniile
tata.
Dezvoltarea trantorilor
in celule tine 24 zile de la depunerea oualor.
In primele 10-12 zile ei stau pe fagurii
cu puiet unde sunt inca hraniti de albine. Dupa
12-15 zile ei devin maturi si se muta pe fagurii
cu miere, unde se hranesc singuri, din cand primind inca
de la albine o hrana bogata in proteine. Daca albinele ii
ingaduie trantorii traiesc in stup si pe timpul iernii.
Zborul lor este de la
ora 10 la 17, cei mai multi intorcandu-se pe la ora 15.
in cautarea matcilor pentru imperechere zborul lor tine
10-45 minute. Virilitatea trantorilor depinde
de felul in care au fost hraniti in stadiul larvar.
Lipsa polenului din stup determina uneori albinele sa elimine
larvele de trantori din cuib. Fara polen spermatozoizii
nu se pot dezvolta integral. De aceea, se recomanda ca o
colonie crescatoare de trantori sa nu creasca mai mult de
2000-2500 de trantori, avand grija sa stimulam cu hrana
energo-proteica aceasta colonie.
Lipsa totala a trantorilor
din stup nelinisteste colonia, care nu mai lucreaza cu aceeasi
ravna ca atunci cand trantorii sunt prezenti langa lucratoare.
Trantorii iau si parte la eliminarea unei insemnate cantitati
de apa din nectar, contribuind la maturarea mierii, fac
schimb de hrana cu albinele lucratoare (gusa unui trantore
putand alimenta 30-40 albine) si au un oarecare rol la clocitul
puietului (unii cercetatori sustin contrariul).
Limitarea trantorilor
se face prin:
-
schimbarea
anuala a matcilor,
-
folosirea ramelor claditoare,
-
folosirea fagurilor
artificiali pe toata suprafata ramelor.
Iesirea trantorilor
la zbor e determinata de:
Obtinerea trantorilor diploizi:
-
in
conditii naturale trantorii diploizi sunt depistati de albine
si sunt consumati;
-
in anumite conditii,
trantorii diploizi pot fi obtinuti si din oua fecundate;
-
trantorii diploizi sunt
indivizi cu o contributie valoroasa in munca de selectie
a albinelor si se pot obtine mai ales in conditii de incubator.
Prigonirea trantorilor
Albinele mai mari de 20
de zile , atunci cand in camp nu se mai gaseste cules, daca
verile sunt reci si mai au nevoie de trantori pentru pastrarea
caldurii, ii mai ingaduie; de indata ce caldura revine ele
incep sa elimine puietul de trantor (atat pe cel larvar
cat si pe cel capacit), ca mai apoi sa le refuze si trantorilor
maturi accesul la fagurii cu miere. Trantorii sunt izolati
pe fundul stupului , prin colturi, sau sus pe letisoarele
superioare ale ramelor, albinele refuzand sa-i mai hraneasca.
Celor care au iesit afara nu li se mai ingaduie intrarea
astfel ca ei vor muri curand fie de frig, fie de foame.
Cele mai frecvente boli
ale trantorilor sunt aspergiloza si puietul varos.
sus
Trantorita
Regina, chiar daca e tanara
si frumoasa se poate epuiza din diferite cauze (epuizarea
spermatecii, imperechere cu trantori deficitari, timp neprilenic
pentru efectuarea mai multor zboruri de imperechere, imbatranire
etc.) manifestarea epuizarii se poate observa atunci cand
intalnim, pe langa oua de albine lucratoare, un numar prea
mare de celule mici, in care albinele cresc trantori, ca
si cum stupul ar avea albine ouatoare.
sus
Tubii
malpighieni
Sunt glande renale de
expulzare a substantelor daunatoare organismului albinei,
alcatuite din celule poligonale, insirate in 150 tubulete
lungi si subtiri ce absorb, distileaza si elimina substantele
toxice din plasma hemolimfei in intestinul gros, functionand
asemanator cu rinichii animalelor superioare. Toxinele eliminate
sunt alcatuite din acid uric si diferite saruri nefolositoare.
sus
Tubul acustic
Este un tub de cauciuc,
lung de 1-1,5 m cu ajutorul caruia, in timpul iernii, se
verifica situatia albinelor in stup. Un capat al tubului
se introduce pe urdinis pana sub ghemul de iernare, celalalt
capat ducandu-se la ureche. Daca situatia este normala se
aude un zumzet usor, uniform, ca un freamat. Cand albinele
sunt nelinistite, se va auzi un sunet nervos (ascutit).
In astfel de situatii trebuie sa intervenim cu provizii
sau sa verificam daca nu au patruns soarecii.
sus
Tubul de sticla
Este folosit pentru prinderea
matcii, fara ca ea sa fie apucata cu mana, stiut fiind ca,
daca vom prinde matca cu mana, albinele simt mirosurile
straine si pot omori matca. Are un diametru de 2 cm si o
lungime de 12-13 cm, fiind deschis la ambele capete, la
capatul rasfrant spre exterior legandu-se o rondela din
panza metalica.
Tubul de sticla se aseaza
peste matca de pe fagurele unde matca oua si, neavand loc
de refugiu, ea se va urca in tub. Tubul va fi intors cu
deschiderea in sus si astupat cu un dop de vata sau hartie.
Tubul se va tine apoi la caldura corpului apicultorului
(in buzunarul de la vesta sau de la pantaloni, pana ce matca
se va reda coloniei pe fagurele de unde a fost ridicata
ori va fi pusa in colivie.
sus
|
|